Giuntini letizia - Muntagna

Splendore appesu à lu celeste
scambii culori, ogni stagione ogni ora
meraviglia di a piaghja di lu seccu
carnevale di creste è munticelli

Splendore appesu à lu celeste
di veranu scioglie u nivaghjone
si discetanu tutti li to rughjoni
avà sì nuda, nuda è trasparente

              Ogni tantu vuleria cum'è tè esse di petra
              pè mai più risente, nè rispettu, nè affettu

Splendore paradisu di l'altore
cime terrane liate à l'arcane
pè sempre innucente è pudente
guarda à 'ssu mondu è ritene lu mo pientu

              Sfilancicheghja la nebbia, diventi tutta negra
              l'attrachju si ne scappa, a notte t'hà pigliatu

Splendore, splendore, splendore.