Campana cathy - Umanità


Omu pensa chì l'umanu
Da a morte hè spaventatu
Chì u so stintu arcanu
Ghjè l'Eternu assicuratu
Ma u tremulu supranu
Nasce d'ùn campà stimatu

Vole a ricuniscenza
Per podè fà u caminu
Andà versu a potenza
Suppiantà l'altru vicinu
Lascià à la discendenza
Un patrimoniu divinu

Brama entre in a parata
Pà marchjà da tutti vistu                 
A so furtuna invidiata
U mondu interu conquistu
È l'esistenza beata
Sopra à ellu, mancu Cristu.

Simeoni francescu - Cursichella ti ricunnoscu


À mezu à lu mare turchinu
Inturniata di cuntinenti
Sottu l’Africa hè vicinu
È sopra li stati pudenti
Ci hè cusì bella isulella
Quessa hè la mo cursichella.

Cursichella ti ricunnoscu
À lu cantu di l’acellu
A mane inde u boscu
Quande apru u purtellu
Ricunnoscu la to fiura
Chì mi parla la natura.

Ricunnoscu e to muntagne
Chì si spechjanu indu l’onde
Di lu mare sò e cumpagne
Da la rena à l’alte sponde
Ci hè tanti belli culori
Tuttu inseme si cunfonde

Tuttu inseme hà imbuligliatu
L’ingegnu di la natura
È micca ùn s'hè sbagliatu
Fendu cusì bella fiura
È eiu ùn cunnoscu pittore
Chì sia à la so altura.

Ricunnoscu lu rimore
Di u mare annantu à lu scogliu
Quandu calmu o in furore
O puru in timpesta o d’oliu
Ellu guida lu piscadore
Per mette le rete in mogliu.

Ricunnoscu li to fiumi
Chì falanu da li sciappali
Cù a so acqua fendu lumi
E ricchezze di li lucali
Per quessa l’ingegnu di l’omi
L’hà ancu chjosi indu i matrali.

Ricunnoscu li to venti
Libecciu è Tramuntana
Chì ponu fà i scumpienti
Quandu la manu furdana
Mette focu à tradimenti
Brusgendu umbria è sulana.

Ricunnoscu lu to lume
Unicu inde u mondu sanu
È dinù lu to parfume
Quand'e' ghjungu da luntanu
È solu li to figlioli
Quessa o corsica la sanu.

Ricunnoscu a to lingua
Quella di l’omi de sanna
È l’adopru cù a rima
Pè risponde ad ogni chjama
ChÌ l’aghju in alta stima
Eiu a lingua di mamma.

Ricunnoscu la to ghjente
Tantu cara à lu mo core
Di quella antica sumente
Di machjaghjolu o pastore
ChÌ si sà fà ancu sente
Per difende lu to onore.

Ti ricunnoscu o paisolu
Chì nulla ùn m'inganna
Lozzi fiore di u Niolu
È di la Regina muntagna
Incurunatu è arrivintu
Da u Pardatu è Monte Cintu.

Ancu s'è sò partutu
Prestu aghju fattu ritornu
Chì mai ùn aghju pussutu
In altrò facci sughjornu
Chì à tè o cursichella
Eiu pensu notte è ghjornu.










Parodin antoine - Cantu vanu


Una vista
Cusì trista
Hè un batticore
U passatu
S’hè spazzatu
Tutte le me ore

È a vita
S’arrimita
Sola in quellu portu
Una assente
È si sente
Un silenziu mortu

I ghjorni si ne vanu
È tù ti fermi quì
Cù u to cantu vanu
Chì pianu hà da svanì

Nera è bianca
Una panca
Stesa à a sulana
Tarramotu
Di u biotu
Cum’una cundanna

Grisgiu u mare
Chì mi pare
Spechju di l’affannu
È a vita
Cusì zitta
Hè un cantu vanu

I ghjorni si ne vanu
È tù ti fermi quì
Cù u to cantu vanu
Chì pianu hà da svanì

Santucci paul mathieu - Attrachjata



S’arripicca u celu à e sponde di mare
Pare una pittura fatta à l’ochju d’artistu
S’arremba u sole in una festa di fiare
À a muntagna  lucente cù l’estru egoistu

Eppoi s’infiaranu l’abbissi suprani
Pare di focu u suffittu di l’universu
In un cantu silenziosu ci apre e mani
A bellezza prufonda cù u so versu

À ogni sera l’eternità quì ci s’affacca
Arripichendu si l’estru d’un pueta cuntentu
È si a musa chì li parla ùn hè fiacca
Tornerà à contà di a natura u talentu

Guidoni musantu - Pace è salute


Pace, Salute è Speranza
E candele di a speranza
Ch’elle sianu sempre accese
È chì pace è fratellanza
Lucinu in ogni paese
È  fede è tulleranza
Volinu à ale stese

Cù l’amore sempre in core
Pè l’umanu è a to  tarra
Abbia forza à tutte l’ore
Pè mantene a to fiara
È avanzà senza timore
Versu l’alba a più chjara

A strada a più sicura
I to vechji l’anu tracciata
Vai ùn cambia d’andatura
Seguita a so scarpata
Ùn aghja nisun’ peura
Hè diritta è ben’ spianata

Campana cathy - Quale hè chì canterà ?


A voce di Rusignolu
S'hè alzata in l'Alta Cima
Di Zilia allitaghjolu
C'incantava a so rima
Corsica porta lu dolu
È li mostra la so stima

Notte in chjam'è rispondi
Quant'ellu ne hà passatu
Cū li so versi fecondi
Musa Corsa sempre à latu
Ghjochi richi è profondi
Ùn ci mancava lu fiatu

À Ghjesū lu so lamentu
L'hà scrittu pà devozione
Sparte cusì u spaventu
Davanti l'abnegazione
Chì stu santu attaccamentu
Li sia benedizione

Pare chì Roccu Mambrini
Cantava cum'è l'ocelli
I parenti è li vicini
Sì sentenu orfanelli
Ma oghj'ùn hà più cunfini
Vola incù l'anghjulelli.

Simeoni francescu - U cantu di u Rusignolu


Cantà era la to vita
Cum’e l’acellu à l’albore
Appena à notte finita
Quand’ellu sbuscicce u fiore
A voce surtia sculpita
Cum’e à surgente chi corre

Cantava cum’e l’acelli
Chi era natu di viranu
Incu li versi li piu belli
A quellu estru paisanu
E di u to paese di zilia
Mai ùn s’hè statu luntanu

Incu à natura in armunia
Era un veru campagnolu
Impastatu di puésia
Tu cantava ancu solu
E per quessa  t’anu datu
Per cugnome U Rusignolu

Ai fattu u pasturellu
In ste  loghe cusi belle
Allegru cum’e l’acellu
Curendu e to picurelle
Da lu pianu à Monte Grossu
Sott’à  sole, acqua é stelle

In ogni festa o tundera
Bellu spessu era invitatu
Un ti ci vulia prichera
Quand’e tu era chjamatu
Chi tu era sempre in posta
Prontu hà fà la risposta

Inanzu ci era u Magiurellu
U puetu di balagna
Tantu riccu di ciarbellu
Per fà cuntrastu è macagna
Tinia  tasta à Pampasgiolu
Ma ava ci era u Rusignolu

Ammaistrava tu l’arte
Di l’antichi d’alta stima
Era ancu tu un’anfarte
Di u versu é di à rima
Quantu tu c’ai fattu sparte
Stonde à l’usu di prima

Parechje volte chjocca à chjocca
Inseme avemu impuisatu
Sempre avia à risa in bocca
Quand’e tu era chjamatu
Allungava  à filastrocca
Pè u piacè d’aveti à latu

Inseme avemu giratu
Di Curschella i circondi
E ancu l’onde insulcatu
Per fà lu chjama é rispondi
Induve avemu cantatu
Incu pueti d’altri mondi

Oghje lu chjama é rispondi
Si trova cum’e scapatu
Ma la vechja tradizione
A parechji ai amparatu
Ci ramintemu di e lizzione
Chi spessu tu c’ai datu

Un cunnoscu in Cursichella
Un puetu chi un si lagni
E senza tè caru Roccu
Ci sintimu tutti arfagni
In Zilia simu vinuti
A fatti onori é accumpagni

Caru amicu Rucchicellu
Suminatu ai à sumente
E oghje piu d’un zitellu
A so rima face sente
Pigliendu ti per mudelu
Chi grande era u to talente

Scritt’ ai u lamentu di Ghjésu
Chi era ancu ghjesgiale
Chè tu colli in paradisu
A nimu ùn’ai fattu male
Chi tu caru rusignolu
Era un bravu figliolu


Iste cunfine oghje saranu
Tristezza é maio dolu    
Ava  piu ch’un sintaranu
U cantu di u rusignolu
Ma da lu monte à lu pianu
Mai un si ne scurdaranu

Ava li to cari abbracciu
U core pienu d’affettu
E le mo parte li facciu
Incu à mo manu in pettu
Chè tu parti ci dispiace
Caru amicu riposa in pace

Tramini antone - Sicretu di a me vita


Ind'un paesi verdulitu, campa sempri l'arimitu
Chì mi canta l'amori è u sicretu di a me vita :

U rispettu di l'antichi, a storia è i so vistichi
L'amparera di a tradizioni indi fiumi di a passioni,

Pusatu nant'à a petra à u riposu di a muntagnera,
U ziteddu si ramintava ciò chì u missiavu cuntava :

L'omu in armunìa cù a fedi di prima
A vita naturali cù l'estru musicali,
Indi "Conchi" spurgulati di i so lochi affizziunati.

U focu di u forru di "l'Aghjola" c'era l'odori
Di u pani culuritu pà a veghja di San' Martinu
U bancalaru "Cicineddu", u pastori "Baracheddu"
Amicizia ardenti : cusì bravi èrani la ghjenti !

Indu soffiu di a natura, u vechju cuntava
A spirenza di l'altura è a vita sgranata
di a Gravona maestuosa è a so machja estrosa

U mulatteru d'Aria Piana si ni và ind'è a so muntagna
Ind'u sicretu di Bianchina ritrovarà a so famiglia
U ziteddu addisperatu circhendu a so mimoria
È u sapè di a so forza.

È cusì l'arimitu è u mulatteru rispundìssini à u ziteddu :
« L'antica verità, cù l'amori si cantarà !
L'antica verità cù forza esciarà !
cù forza esciarà !    cù forza esciarà !    cù forza  esciarà…… ! »

Gavini Doria - L'omu in a so umanità

Amori paci libertà egualità è fratidenza
Sariani u scopu d’un' umanità
Man’à mani cù a cuscenza

Ùn hè u Gran Pasquali
Chì dicia chì vuleti
In Corsica tutti capurali

Ci semu oghji drintu
O in fondu com’è no a vulemu pinsà
Unghjunu pà la so stacca
È lu soldu rè annighendu lu campà

Ci guardemu in catarochju
U valori a l’unità
À quiddu a vittura luccichenti
L’onori è li tralallà

Po ci sò l’altri i sbaiuccati
Chì a si sgobanu a sudor’di fronti
Senza nisun rispettu
Un dispettu senza nomu

Eppo ci sò quiddi
Cù la cuscenza  infiarata
Tistimogni di li nosci scimità
Di li nosci doli
Crepa a natura
Pienti è scumpienti

Chì fundamentu lascià
À a noscia ghjuventù ?
U fattu puliticu
Senza vargugna, n’hè virtù ?
Assuffuchendu da li mulizzi
Impitrati d’urgogliu
Da u pocu à lu più ?

Prighemucila bona
Chì nascisti li valori
Quiddi chì duvimu
À la noscia tarra sacra
Lu nosciu granu
La noscia anima
Li nosci ghjuvelli
In fiori di ghjuventù

Prighemucila bona
Ch’idda sia furtuna
Da li nosci tant’amati
Cù a paci, a saluta a virtù

Una tarra sana
Fatta d’amori
Di rispettu
Di risparu
D’aiutu
Di sintimu umanu
Da la cridenza di u celi
Di santità tarrania.

Guidoni musantu - U cunfinatu

Oghje indu a mo cunfina
Ne sò chjosu è stanghitatu
Chì n'hè sbarcatu da China
Un mignoculu incurunatu
Hè una bestiola mastina
Chì vi toglie ancu u fiatu

Ci hè periculu di vita
In ogni poghju è per ognunu
L’umanità hè insischita
Rimediu ùn ne hà alcunu
L’affezzione hè pruibita
Ùn ci vole à basgià nisunu

Da pumente à levante
Ne colla listessu lagnu
Culpit’hè tutta a ghjente
Simu in u boscu pagnu
U sapiente ùn vede niente
Simu indu gattivu bagnu

O San Roccu veneratu
Voi u nostru prutettore
Di a pesta megliuratu
Cù l’aiutu di u Signore
Di stu male sceleratu
Siate u nostru difensore

Ma ùn bastara à cantà
Ci vole fede è speranza
È tutti inseme pregà
Pè l’umanità in suffranza
L’acella santa vulterà
Purterà a fratellanza

Caru fratellu è amicu
Alzate a nostra bandera
Per alluntanà u casticu
Ella ne hè sempre fiera
Rincullarà u nemicu
Fora! di a nostra terra

Ma dopu un crudu inguernu
Volta sempre u veranu
Hè u muvimentu eternu
Pè a natura è l’umanu
Ci cacciarà di l’infernu
Diu ch’hè u più supranu

Valentini saveriu - Ghjornu 1

accenda i fochi di a vita
dopu à i nostri brusgiaturi
è u spirà in più
puesia
ripingna celi novi
mari
stradi par andà
senza cregna più
creda
creda ci dinò
puesia
di l'ultimi guerrieri
ùn senta chè u rimori
luntanu
u sirenu
u ghjornu chì capula
in a dulceza di i nanni
di l'animi chì sò quì
senta li
bramà insemu u soli di dumani
u lumu
è supurtà ssu mondu

supurtà 'ssu mondu
puesia
puesia

Simeoni francescu - Pesta maladetta

Un ghjornu partibbe da China
Una pesta maladetta
Suminendu morte è ruina
Ind’è tutta la pianetta
Da li monti à la marina
Mena forte avà falcina

Quessa nimu ùn l’aspittava
Mancu li grandi sapienti
Truvendu a cosa pocu grava
Dinù essendu pocu attenti
Per ùn dispiace cum'è sempre
A puliticanti è prisidenti

Puliticanti è prisidenti
Di e privatisazione
Più primurosi è attenti
Per le so spiculazione
Di a salute di a ghjente
Pocu fecenu attinzione

Si ne sò elli scurdati
Chì a salute ùn hà prezzu
È cù pochi soldi vutati
Partibbe tuttu pezzu à pezzu
Uspidali è matiriale
Lampendu fora u persunale

Dichjarate avete la guerra
Senza mancu un battaglione
Da la matina à la sera
Cù poche arme è munizione
Ma chì colla in prima ligna
Ùn hè micca u riccone

Avà dite site eroi
Ma pocu fà bastunate
Incù firite è annoi
Mi ramentu d’isse ghjurnate
Prisidente site voi
Oghje chì e meritate

A vostra puliticaccia
Di a mundialisazione
Sempre pè u soldu in caccia
Fendu privatisazione
Ma passata ista stundaccia
Sarà rimessa in quistione

Dumane ùn sarà più eri
A cosa hè certa è sicura
Ci sò ghjunti li pinseri
È à tutti a paura
D’issa pesta maladetta
Cagione d’issa sciagura

Incù forte mubilisazione
Demuci tutti a manu
Punendu e vere quistione
Di istu mondu più cà stranu
Per truvà e suluzione
È rendelu più umanu..

Santelli dumenicu - Shoah

Sta sinistra arraffata
D’impresa cumuna
Da Vichy mischiata
Una pulizza bruna
A cumplice zelata
Di l’odiu in tribuna

Famiglie spiccati
E donne da l’omi
Zitelli sradichati
Presi pè mezomi
In pianu chjinati
Pè quellu velòdromu

Mecanica d’ignurenza
Si sente fiscià u trenu
Cresce à so cadenza
Di trascelta d’un geniu
Stellati per sfarenza
D’umani arcipienu

Nimu ùn la cridia
Agrunchjati in vagone
Cume una mercanzia
Versu chì destinazione
A scema ideulogia
Pinsava sterminazione

Una razza pura
Vulianu invintà
Chjusi in la cutrura
C’eranu di tutti l’età
À campà in paura
Di e peghje atrucità

Una croce uncinata
Pè finale soluzione
Stu stracciu appicicatu
In locu di dipurtazione
Mezu à farri dentati
Campi di cremazione

À un celu apertu
I funebre curtei
Ghjunghjanu infilarati
Senza pudè fà brea
Tanti vite macinati
Pè tortu d’esse ghjudei

E rime di puesia
Ùn pone risaltà
Cuntendu a barbaria
Crimine di crudeltà
A morte in industria
Sterpeghju d’umanità

Shoah.....
A storia sbulicà
Ùn si pò allucà
Issa parola arrecà
Ghjustu mai sminticà

Parodin antoine - Istatine

T’hà coltu una matina un ragiu primaticciu
Dapoi eiu ti tengu ascosa in un catagnu
Sè para à un battellu à ventu fughjiticciu
Chì balla nant’à l’onde di u Mareterraniu

Un calore legeru agguanta l’aria sana
È mi rivene in mente i versi cusì vechji
D’un cantu chì paria un’ alba paisana
È ferma à cantichjà nentru à i nostri petti

Ùn ci era cà lu mare in solu testimone
Era fattu à silenziu u nostru spusaliziu
U nostru bastimentu avia per timone
L’amore chì per noi era solu ghjudiziu

È stalvu u mo sguardu duve u sole more
Intinghju e to labbre di u prufume danciu
D’un istatina andata ma chì ci stà in core
È à spessu ci volta à move u so ansciu

Battini niculaiu - Andature nove


Ammaestrà vogliu l’ardente vaglia
Chì n’acecò lu vede è lu sapè
Fendu cusì di u mondu ingiru à mè
A cagione d’una santa battaglia

Ghjuntu lu trattu di capicursura
Caldu hè lu focu chì in carminu brusgia
È lu tizzone chì canta è ch’ùn busgia
Scalda u pensà d’una fiara sicura

Pensu è ripensu guardendu le piove
À l’alte primure chì mi guidonu
Stendu à sente lu furore di lu tonu
À le sperenze chì lu core move

È nun serà lu tempu d’un vaghjime
Ch’appaceraghju ‘sse vive passione
À mente l’esempiu di qualchì umone
Chì vive sempre à mezu quelle rime

Testa di moru, o prima credeltà
Chì quellu auturnu senza caldore
Mi dessi lu laziu è l’ultimu ardore
Di rinnuvatti la mio fedeltà

Valentini saveriu - Kurdistana

lasceti lu pisà
'ssu soli d'Uttrovi
lascieti lu pisà
ch'eddu alsi u monti
Nemrut
ch'eddu brusci l'Ararat
aghju u tempu
aghju l'eternità

chì caldu ch'eiu aghju
chì caldu

socu una goccia
d'acqua
socu a rena secca
sentu vena i calori
è u focu mi si magna

lascieti li fà
ci adunisciarani
par sempri
a i nostri monti
ùn ci spiccarani mai
più

chì mi pò fà s'eddu si
leva u ventu
è si u mondu mughja a
so tuntia
chì mi po fà s'eddu mi
ciaffeghja
chì mi pò fà
sarà u me prima soli
eternu
u me amori fattu
é a vostra vargogna

lascietti sbatta i porti
sfraià si ancu a raghjò
quali m'hà da parà avali
quali
eiu marchju
marchju
u ventu ùn m'acceca
più

ma quali hè chì dici chì
i steddi sò luntanu
quali

sò quì in a storia
in u lozzu
u vostru lozzu
allora baddeti
baddeti puri tranquilli

aghju u tempu
aghju l'eternità

Weber ghjuvan micheli - Di vaghjimi tempi fà

Vaghjimu hè fattu di venti
D’acquati eppo di bughjura
Rinasci incù li turmenti
Lu focu ind’a ziglia scura
Ghjugni u tempu di a cugliera,
Castagnera o alivera

Si stadda pianu lu fretu
Ci rumparà ancu l’ossi
Corciu à chì ùn hà tettu
Li malati o li cummossi
Debulu ùn si pò stà
Chì Vaghjimi ùn hà piità !

Tinti sò li vichjareddi
Li casticati di menti
Li piulaconi di ziteddi
È la puvaretta ghjenti
Li si piglia prestu a Morti
Malatii o accidenti

Volani l’animi spenti
Com’à la lighjera fronda
Purtata da tutti i venti
È chì mori nant’à l’onda
La vadina puri francata :
Paradisu o infirnata !

Quiddi chì fermani forti
Ind’u frescu bughjicosu
Cunnoscini la so sorti
Lu so distinu famosu :
Figleri, cuglieri è pistera,
Aspittendu a tumbera.

Paganelli norbert - Sittembri

Mi n’invengu
Avà iè ch’e mi n’invengu

Ci era stu lumu
Lumu di sittembri com’è muscu
Ch’ùn si pò agguantà
Si sintia l’uva
È ancu un affari di piumi
Piumi abandunati in a busgiaca
Appiccicati calchi volti
À sti pantalona stracciati


È pò ci era dinò a scola
Vultà in iscola
Pusà tutta à ghjurnata mezu à sti mura sculuriti
Pusà è ascultà
Ascultà è risponda
Risponda è imparà

Si lacaia fora
A dulcezza di u soli
Par la stofa freta è nera di u scusali
Anc’ assai ch’eddu ci era u fogliu
A bianca manera di a paghjina
Ch’edda fussi di u libru o di u quaternu
Era apartura
È i piumi abandunati rinasciani

Piumi fètimi disegna è macacciona
Feti lettari è feti filara
Seti quì par fà u mondu
Iè  chì mi n’invengu


Mi n’invengu dinò
Di quiddi chì sapiani
T’aviani tutti a stessa chjocca
Ci vulia à fà cusì  ci vulia à fà culà

Ci vulia è pò basta

Quiddi ùn cambiarani mai
Ùn ci sarà mancu bisognu
Ch’e mi n’invinissi



Guidoni musantu - Capicursura

Settembre sente u mostu
È a frutta hè matura
Dopu u caldu d’aostu
Vene a capicursura
Ascu festa a San Michele
Fendu ardente preghere

D’ottobre u pastore impiaghja
Bolle u vinu in cantina
Casca a prima castagna
Prestu turnerà farina
È nebbiura è tempu frescu
Dopu à a San Francescu

Nuvembre annebbia u core
Si fiurisce u tumbinu
Malgradu stu gran'dulore
Femu festa in San Martinu
E capre sò in figliera
È cum'è sempre hè funghjera

Dicembre ghjunghje l’invernu
Porta cutrure è ghjilate
Ellu hè l’ultimu di l’annu
È longhe sò e nuttate
Prestu u vechju Natale
Fallerà in ogni casale

Campana cathy - A mo rientrata

A meia a rientrata
Ghjè un pò originale
Attaccu a terz'annata
D'una licenza nustrale
È mi sentu furtunata
Di stu studiu autonnale

L'estate mi sò campata   
E vacanze appreziatu
Di lezziò dimenticata  
Ma more lu tempu asgiatu
Ripiglia a camminata
Ci hè bisognu d'avè fiatu

Subbitu ci anu spiegatu
Ciò chì era differente
Noi avimu butulatu
Ùn sì pò fà altrimente
Ed pà forza accettatu
Dura vita di studiente

L'amparera ritrovata
Toglie tutti li malanni
Eiu mi sentu beata
D'esse in giovani panni
Ancu puru s'o sò nata
Dipoi sessanta cinqu'anni.

Simeoni francescu - Capicursura

Vistuta di gialli culori
A natura si vede hè stanca
Da calmane è calori
Ancu si da u seccu hè franca
Hà bisognu di friscura
À l’ora di a capicursura

Tandu ancu lu bistiame
Abbandona la so altura
Chì per cacciassi a fame
Bramosu hè di pascura
Scappa è fughje da e cime
Quandu vene u vaghjime

Pè u pastore hè la stagione
Di primurassi di a impiaghjera
Di ritruva lu so rughjone
Chì s’avvicina a figliera
Eppo ci vole dinù à pone
Dopu fatta la maghjera

Impiuti sò i palmenti
Corre u mostu inzuccaratu
I vignaghjoli sò cuntenti
Dopu avè vindimiatu
È s’ellu hè bonu lu vinu
Si saparà pè San Martinu

Partuti sò li turisti
Fendu cum'è a rundinella
Per l’annu di sole pruvisti
Pinsaranu à Cursichella
Chì di li ghjuvelli visti
Sarà sempre a piu bella

Ghjargaloni è fiumicelli
Lavatu anu lu so lettu
Pieni sò i puzzatelli
Ogni tesa è traghjettu
D’acqua cristallina è chjara
Veru sangue di a tarra

Accortanu e ghjurnate
Imbianca l’alta muntagna
Taccate d’oru sò e cuntrate
Candileghja a castagna
Indu e loche suminate
Virdicheghja a campagna

U ghjornu dopu i santi
Tutt’ognunu si ricorda
Fiuriti sò i campu santi
Chì mai nisunu ùn si scorda
Di piegne i so morti cari
È i so mumenti amari

Si canta sempre u viranu
È pocu a capicursura
Purtantu  bellu hè lu pianu
È i culori di a natura
Ma pueti è pittori a sanu
Fendu a so bella fiura

Chjamemu lu u vaghjime
O puru a capicursura
A vi dicu incu e mo rime
È una cosa hè sicura
Hè a listessa stagione
Qui dipoi ch’ella dura



















Gavini Doria - Sittembri

Sittembri hè quì
Ci ritruvemu da par noi
Voddu dì chì
Unghjunu in casa soia

Semu di riintrata
A ghjuventù s’appronta
Cù una certa curiosità
É u comu sa da passà

Quist’annu hè l’epica
Di tutti li cambiamenti
Turchina bianc’è rossa a bandera
In ogni stabilimentu devi svintulà

L’adolescenti si poninu a quistioni
Da la regula stabilita
Cantaranu ogni mani
L’innu da la francia la nazioni

Hè ghjunta l’ora pà i sculari
Nienti di a marsigliesa
Di a bandera poc’impremia
Chì sò altru li pinseri

Quiddi chì ùn sò cuntenti
Quiddi ch’ ùn volinu travaddà
Quiddi chì si n’ impipanu
O quiddi li tinti impauriti

Supratutu quandu tocca lu bascigliè
Un scumbugliu trimendi
Scupraranu i spicialità
Eppò i grevi s’anu da fà ?

U calori hè sempri quì
Ma lu celi cambia visu
L’acqua è vicinu à schiattà
E a rumenzula pront’à sbuttà

L’ambienti pari serenu
Ma piatta una certa rialità
Dopu un’ istatina fistiva
Da lu soli imbambuliti, emu da liccà ?

Benigni guidu - Settembre


Ligeru filanciu d'un volu bellinu
suprana le stese di Campu Vallinu.
Un nulu chì passa ammachja lu sole
è la tramuntana canta fresche fole.


Caldane d'estate ora si sò spente
è s'anu purtatu cun elle le ghjente.
Ùn si sente più nuttate feroce,
ribombi, rimori è rughji di voce.

Un alitu frescu corre le licciate,
traversa paese in le so ricciate.
Anu disertatu li spazii celesti
striti rundineschi andati è lesti.

A notte si sentenu l'ultimi lagni
di ciocci in penseru d'ùn truvà cumpagni.
Settembre si face presente è degnu
di piglià putere è impone u so regnu.

Thiers ghjacumu - Oda secreta



Caduta fiera , dolce fine,
Lotte scurdate ma chì delizia
Stende si propiu in l’erba soffice
Dopu ballatu u corpu lisciu!

Chì mai mai un lume simule
Cumu issi sprichji statinali
Nantu à una fronte carca à sudore
Ebbe cantatu d’avè vintu !

Ma toccu da quellu attrachju,
Iss’ esse tamantu chì fece tantu,
Chì ballava è rumpia Erculachju,
Avà hè solu di rosule un catastu!

Durmite sottu à i passi siderali,
Vittore pianu pianu disghjuntu,
Chì l’idra chì cun l’eroe voga
À l’infinita hà spartu l’ale...

Ma chì Toru, chì Cane od Orsa,
Chì ogetti di tamanta vittoria,
Quand’ell’entre in i tempi sguaiati
Impone l’anima à u spaziu informe!

Fine suprema, scalusginime
Chì pè i mostri è pè i dii,
Pruchjama à l’universalime
L’atti tremendi in u Celu apposti!

(Musica Gattaceca/Rongiconi)

Benignu guidu - Bucefalu

Quand'eiu ci pensu
à lu tempu scorsu
mi pare dissensu
é longu discorsu
per dì chì a vita
hè prestu cumpiita.
Bucefalu si n'empippa cum'è di l'annu quaranta.

À vint"anni ùn s'hà
nisunu timore
vistu ch'ùn si sà
chì passanu l'ore.
Omu hè immurtale
cum'è minerale.
Bucefalu si n'empippa cum'è di l'annu quaranta.

À trent'anni ùn si para,
s'atteppa à li monti
o cum'è fiumara
si sbonda li ponti.
Di nunda s'hà cura
è mai paura
Bucefalu si n'impippa cum'è di l'annu quaranta.

Si pensa à quaranta
di riposu à pena,
scusa d"una franta
di core in pena.
Ma si parte prestu,
ùn garba l'arrestu.
Bucefalu si n'empippacum'è di l'annu quaranta.

Si dice à cinquanta :
"Simu à mezu inganni"
Pretesa tamanta
di campà cent'anni !
Rifletti una cria
à la to pazzia.
Bucefalu si n'impippa cum'è di l'annu quaranta.

Sessanta è dulori.
Si feghja una croce,
morti genitori,
spente le so voce.
Ormai hè aperta
la strada diserta.
Bucefalu si n'impippa cum'è di l'annu quaranta.

Settanta fra pocu...
S'omu hè astutu
si sparmia lu sfocu
è ùn s'hè testutu.
Cun filusufia
si tene la via
Bucefalu si n'impippa cum'è di l'annu quaranta.

Quandu ci riflettu
à li tempi scorsi,
mi dicu in pettu :
"Chì tanti discorsi,
ciò ch'importa avà
hè pude la cuntà!"
Bucefalu si n'impippa cum'è di l'annu quaranta.

Eccu l'ottantina
fra pocu francata.
Cum'è di matina
l'alba spasimata.
Ora di fà conti
è nò di raconti.
Bucefalu si ne face una risata è li casca una fronda.

Conca stéphane - À minnanna

Ti vulia dì
Tuttu lu ringraziu
D’avè tantu datu
Di st’amore saziu
È in u me core zitellu
Scrittu u passatu u più bellu
Ma…

Ma quandu chì i to purtelli
Par mè ùn s’apraranu più
Luccicaranu in i stelli
Sti sciali di a giuventù

Ti vulia fà
Un dolce basgiucciu
D’avemmi tinutu
Da quandu eru ciucciu
È sempre vede stu surrisu
Chì allumineghja u to visu
Ma…

Ma quandu chì i to purtelli
Par mè ùn s’apraranu più
Cuntaraghju à i stelli
Ste risate di giuventù

Ti vulia dà
Una stonda à sparte
Tantu temu oghje
Di vedeti parte
È solu davant’à sta porta
Sarrata pà l’ultima volta
Ma…

Ma quandu chì i to purtelli
Par mè ùn s’apraranu più
Circaraghju inde i stelli
Sti ricordi di giuventù

Cosimi letizia - Vogliu dì...


À lu tempu chì fù, è l’ora trapassata
À la mio giuventù, è u ricordu stampatu
À la gioia dinù, è quella incaminata
Chì trà eiu è tù, l’ultim’amore hè natu

Vogliu dì...

À i mei dinù, cum’un filu liatu
À l’assenza di più, chì manc’à lu mio latu
Lu rigrettu insù, è quellu stirpatu
Chì una volta quassù, per tè scriveraghju

Vogliu dì...

Chì lu core incù, una musica cruciata
À una stonda di virtù, è un sguardu adumulatu
Ne pienghjerà Ghjesù, cum’un sicretu amatu
In un sonniu di più, è tandu canteraghju

Vogliu dì...

À lu tempu chì fù, mi n’arricorderaghju
Di li mei dinù, cum’un chjassu sebbiatu
À lu core incù, un aria affascinatu
Chì trà eiu è tù, hè scrittu lu viaghju...

Scarbonchi g.ghjacumu - Muntagna

Muntagna pura è fiera
Tutta vistuta di biancu
Poi essa una fruntiera
O o Casa di u sbilanciu

E to ghjargali cristalline
Corrini meza i strette
Chì passani pà e culline
Pà ghjunghje in e cullette

I pini di a to furesta
Sò maestri di sti lochi
Vardiani di a natura
Verdiceghjani i bochi

Rifughju di a muvra
O puru di l’altagna
L’omu in cerca di friscura
Ci trova sempre cuccagna

Campana cathy - Dite a vostra

Una famosa emissione 
Chjamata Dite a vostra
Cun foru di trasmissione      
Ellu a lingua ùn l'inchjostra
Lea trà generazione
Quella d'una radio nostra

Grande scambiu d'auditori
Hè più chè ricumandatu
Spressione à mille culori       
Da tutti usu adupratu
Fede di issi circatori
Pà u corsu bè parlatu

Marsily cù cunpetenza  
Riceve in gran signore
Turchini alta putenza
D'induvinelle amatore
Franchi offre la sapienza
D'un linguistu professore

A voce di Potentini
Si ne và per issi paesi
L'estru corre in i camini
In Corsica ghjorn'è mesi
Di tercani unti è fini
À e labbre simu appesi  

Quindec'anni sò passati
Sempre fidi à u postu
Onda corsa d'abbonati
Flussu di ghjente cumpostu    
Patrimoniu d'alleati   
Stu tesoru hè senza costu   


Preghemu cent'anni torna
À isse ricche discorsate
Cara parlata adorna
Mai parulle sbandunate
D'imbombà ùn mi frastorna
Ste lode sò meritate.

Guidoni musantu - A mamma

Quandu vecu i to ochji
Sculuriti da u tempu
Frusti da tanti signozzi
È lavati da u pientu
Tandu sò chì mai o ma
L‘amore ùn spenghjerà

Quandu vecu i to capelli
Culore di nebbia pagna
Chì parenu ancu più belli
Bianchi cum’è a muntagna
Tandu sò chì mai o ma
L’amore ùn strapperà

Quandu vecu e to mani
Da u travagliu inghjuliate
Anu fattu casgiu è pane
Ma oghje sò marturiate
Tandu sò chì mai o ma
L’amore ùn frusterà

Quandu sentu a to voce
Chì panu pianu è dulcimente
Parla di tutte 'sse cose
Senza la scagli a mente
Tandu sò chì mai o ma
L’amore ùn murerà

Quandu vecu a to faccia
Spechju di tanti malanni
Ella n’hè porta a traccia
Di tante gioie è affanni
Tandu sò chì sempre o mà
L’amore in core lucerà

L’amore chì t’ai in core
È chì corre in le to vene
Notte ghjornu à tutte l’ore
À noi tutti sustene
Hè tuttu pace è armunia
Cum’è a vergine Maria

Isse parolle inzuccherate
E vogliu mandà a ghjesù
Ti saranu cunsacrate
Da santa stella quassù
È ti saranu accurdate
D’amore multiplicate

Vachet Natali petru - Simbulu sviatu

In Bastia un munumentu
Pè i morti anu fattu,
Giratu versu l’Oriente,
Postu à lu marinu trattu,
chì faci versu i porti ?
Invece chè ver’ di Corti.

V’anu messu à l’aritrosa
È cambiatu anu la storia,
Mi si pare brutta cosa,
U Babbu, sò, di memoria
Muntagnava in li so’ lochi
Prontu à li tremendi fochi.

Chì faci ver’di lu mare ?
Mamma corsa infaldittata,
S’omu pensa mi si pare
Tradita la to pensata,
Quandu in Corti tutta in dolu
Ghjunsi cù lu to’ figliolu.

Figlioli n’avie persu
Dui contru à li francesi,
Quandu davi lu to’ terzu
Tremindui v’anu offesi,
Esponevi versu u mare
Inghjuliavi mi si pare.

L’ultimu caru figliolu
L’avia datu à Pasquale,
Sapendu chì u linzolu
U t’anu sparsu murtale
Sopra à li to’ zitelloni
Degni di li so’ babboni.

Quandu vecu stu zitellu
Fieru à baretta in manu
Prontu à parte à lu macellu
Per francà u mare sanu ;
            Dicu :
Ghjera a prisentazione
À u babbu di a nazione !

Giuventù fà chì à l’avvene
A storia sia ammentata
È po’ strappa le catene
Per ch’ella ùn sia cambiata
A memoria di l’antichi
È spazzami sti castichi !

Vergogna à quellu chì toglie
Di u fiume l’andatura
S’omu sà tuttu si scioglie
È po’ speru la primura
D’ùn piattà a verità
Oghje ghjornu basterà !

Girate stu munumentu
Versu lu so’ veru locu,
Or cambiate issu scumpientu
È ùn partite più indocu
Ùn ghjimbate più lu spinu
Chì l’avvene hè quì vicinu !

Valentini saveriu - Zeffiru


ùn saraghju mai 'ssa cusaredda
'ssa paccutiglia
a vostra copia
'ssu buffonu
chè vo vuleti fà di mè
sariu mortu aghjà
u me mondu
lascieti lu campà
lascieti mi lu

so u ventu tontu di i me loca
'ssu Zeffiru
salvaticu
'ssa libartà
a scimughjina chè vo ùn pudeti capiscia
'ss' idea chì ùn vi cunveni
sò un sofiu
un'eternità
socu

vogliu corra i me monti
corra
vivu
è una vita ùn mi bastarà

Gavini doria - U preti




Dumani hè duminica
U preti hè in a zenica
A zenica hè rutta
U preti hè in a butti
A butti si sciappa
U curatu si ni falla
Stracquatu in tarra
U nasu ciacciatu
L’anchi spalancati
A bucca sfarracata
Chjamendu aiutu
À tutti li santi
Oimè o Ghjisù
O Santa Madonna
O Virgini Maria
Infini chì s’arrizza
U capu sdurdulitu
Da essa imbambulitu
I ghjinocchji aggrancati
A suttana strappata
Si ni volta in casa
Strascinendu a ghjamba
Chjamendu i Santi
-« Pà la madonna !
Dumani hè duminica
A me zenica hè rutta » 
À fà à sò predica
Li ci voli i so butti
Chì fà ch’ùn fà
Eccu chì si metti à laudà
« O Santissimeddu
O Ghjisù maria
O Santa madonna
Vo chì seti patrona
D’inghjò eppo d’insù
Socu curciu à l’addisperu
D’avè tantu prigatu
Riceva tanti strazi
Pensu ch’aghju purgatu
Tutt i me attrazzi
U spiritu ligeru
Vi prigu u miraculu
D’avè in tabernaculu
Cacciatu u piccatu
Ma par essa christianu
Mi ci voli u pani
Eppo ancu u vinu
O chì gustu divinu
Delicatu è finu
Eccuti una vita biniditta è pia
È cusì sia in sacristia